Suntem norocosi

Am citit de curand o carte care a fost ca o revelatie pentru mine.Se numeste, "Desteptarea Evei" - Alice Miller. Am gasit o prezentare pe net care o descrie exact asa cum este sau asa cum am vazut-o eu: "O carte de psihologie care ridica subiectul incomod al traumelor din copilarie, dobandite in procesul ce poarta elegantul nume de "educatie". Recomandata tuturor celor angajati in procesul auto-cunoasterii, al deprogramarii, al trezirii din iluzie si in recuperarea puterii asupra propriei vieti."

Nu vreau sa fac acum recenzia ei, pentru ca din punctul meu de vedere fiecare dintre noi ar trebui sa o citeasca si sa isi faca propria opinie. Dar am simtit ca vreau sa va impartasasc parerea mea!Credeti-ma, suntem norocosi! Norocosi pentru ca avem acces la informatie, ca daca vrem cu adevarat, ne putem curata sufletul de ramasite din trecut si daca vrem cu adevarat, putem schimba ceva in viitorul nostru.Este de datoria noastra, fata de noi insine in primul rand, dar si fata de copii nostrii, sa facem efortul acesta, pentru ca numai asa ne putem trai viata frumos si putem oferi trairi frumoase si celor pe care ii iubim. Sunt sigura ca fiecare dintre noi, oricat de puternic sau slab se crede, are ceva nerezolvat in suflet.Iar secretul consta in IERTARE!

Am simtit  nevoia sa discut cu cineva ceea ce am citit in aceasta carte. Trebuia sa fie cineva care a citit-o la randul lui sau, o minte luminata, asa cum este un bun prieten drag sufletului meu, care m-a ajutat sa inteleg mai bine mesajul. Cu voia lui, am sa il citez, pentru ca a spus atat de multe intr-o fraza atat de scurta, scotand astfel la iveala esenta cartii!

Deci, "O copilarie "naspa", poate sa induca frici si resentimente.Tu va trebui sa le separi si apoi sa-ti infrunti temerile.Asta se face prin terapie.Iar cand vine vorba de vina/resentimente, un exercitiu bun, dar foarte greu, este acela de a intelege de ce au procedat parintii cum au procedat. Si acest lucru  se poate face bineinteles, cu ajutorul terapiei". Ca si finalitate in acest proces, salvarea ta vine din a-ti accepta copilaria si de a te elibera de traumele suferite astfel incat sa beneficiezi de darul de a putea merge mai departe, de a putea trai viata. Este insa foarte important cum o faci. "Cum ajungi sa accepti: uitand sau iertand?". Desi mie nu mi s-a parut important la inceput, diferenta dintre cele doua este ESENTIALA, pentru ca "daca nu ierti, este ca si cum ai ascunde gunoiul sub pres - candva va iesi din nou la iveala". Este usor? Nu, nu este usor DELOC .Este chiar extrem de greu as putea sa spun.Sau chiar imposibil, la prima vedere. Dar merita? Ohhhhhhhhhhhhh DA! Merita! Pentru ca recompensa, ceea ce primim in schimb, este ceva absolut pretios, este VIATA insasi!Este sansa la un nou inceput!

Si Doamne, cat de important este sa facem asta pentru noi insine!!!Asa cum spune si in carte, cel mai afectat de acest proces este nu numai psihicul, ci si fizicul. Acea greutate pe suflet care ne apasa atat de mult si sfarseste prin a ne  imbolnavi, iar noi, cautam raspunsuri acolo unde credem noi ca am gresit: poate am fumat si nu trebuia, poate nu am avut tocmai cea mai buna alimentatie, poate ne-am obosit prea mult etc.Iar raspunsul vine tocmai de acolo de unde a inceput totul, din copilarie! 

Si ajungem la partea care mie mi-a placut cel mai mult: deprogramarea!Daca reusim sa facem asta, sa iertam si sa ne impacam cu trecutul nostru, vom avea libertatea de a putea alege cum actionam in viitor.Nu vom mai fi prinsi in template-ul programat in creier,si care ne face sa traim in automatism, ajungand de fiecare data, la problemele ivite sa gasim o singura rezolvare, aceeasi, invartindu-ne intr-un cerc vicios fara a putea evada. VOM FI LIBERI! Iar asta ma umple de o bucurie enorma!

Multumesc lui Dumnezeu pentru informatie!
Multumesc lui Dumnezeu pentru cunoastere!
Multumesc pentru libertatea de a alege!

Ganditi-va, sunt daruri de care parintii nostri, nu au avut norocul sa beneficieze!

Viata e fantastica!