joi, 18 august 2016

China:Cap.5 - Incursiune in Shenzhen


Credeati ca s-a terminat povestea China? Asa credeam si eu ... :) insa credeti-ma, fiecare zi petrecuta acolo a adus o mica surpriza cu ea. Este clar deja pentru mine ca China este diferita de noi. Foarte diferita! Cred ca doua lucruri m-au socat cu adevarata: mancarea (despre care am vorbit, am vorbit ... si inca simt nevoia sa povestesc) si cultura lor. 

Anul trecut in Indonezia a fost prima data cand am facut cunostinta mai indeaproape cu lumea asiatica. Au fost multe lucruri si atunci, care ma faceau zilnic sa ma intreb daca este intradevar posibil ceea ce aflam. Imaginati-va ca am vazut poate un foarte mic procent din Indonezia si poate unul mult mai mic din China dar cred ca este suficient sa zic ca este intradevar o lume diferita.

Am cunoscut si oameni care au trait acolo mai multi ani si care, prin povestile lor, m-au ajutat sa imi fac o idee mai clara despre ceea ce inseamna China. In primul rand chinezii sunt niste oameni cu o putere de munca si cu o rezistenta la stres  uluitoare, cu o putere de adaptare si spupravietuire uimitoare. Credeti ca este usor sa traiesti intr-o competitie zilnica pentru supravietuire cu alti 1,3 miliarde de conationali? Incepand cu modul in care ridica cladiri de sute de etaje, construiesc autostrazi, produc si mai ales reproduc tot ce deja exista pe lumea asta, fac comert si afaceri, isi cresc copii, mananca, se vindeca,se imbraca, socializeaza, domeniile de intres ... totul este altfel.Dar nu sunt nici primii si nici ultimii pe lumea asta care sunt "altfel". Va pot spune cu mana pe inima ca acum, dupa ce am facut aceste cateva calatorii prin lumea asta larga, va pot spune ca fiecare cultura in fiecare tara este "altfel". Fiecare cultura in fiecare familie e lumii este "altfel". As vrea totusi sa lamurim ceva. Acest "altfel" nu inseamna nici ca este bine, nici ca este rau. Ci doar altfel decat suntem noi obisnuiti.Noua ne este greu sa acceptam ceea ce lor li se pare normal dar sunt sigura ca si reciproca este valabila. Asa ca, ceea ce povestesc acum despre ei este asa cum am perceptut eu totul pe perioada celor trei saptamani petrecute acolo. Nu este normal sa judecam obiceiurile pe care le au, mai ales cand mergem "la ei acasa". Si mai ales nu este normal sa ii judecam pe baza obiceiurilor pe care le au doar  unele comunitati din China. Aici as vrea sa fac o mentiune despre chinezii care prefera carnea de caine. Iubesc cainii asa cum iubesc toate animelele pe lumea asta. Toate, absolut toate sunt neajutorate si victimele (intr-un fel sau altul) oamenilor. Nu neg ca sunt comunitati in China care au aceste obiceiuri odioase, insa sunt izolate si asta nu inseamna ca daca ai ajuns in China toata lumea face acest lucru. Am vazut pe strada chinezi cu caini de companie iar cred ca asta spune deja mult. Iar din punctul asta de vedere pot sa va spun ca exista culturi pe lumea asta care pe mine una m-au socat la fel de mult din punctul asta de vedere. Stiati de exemplu ca pentru kazahi alimentul de baza este carnea de cal? Si acum cand scriu aceste randuri imi vine sa plang. Nu pot sa inteleg cum pot sa faca asa ceva cu un animal atat de majestuos precum calul. Dar stiti ce spun despre asta? Calul face parte integranta din familia noastra, din cultura noastra. Ne-a fost pe rand prieten, ajutor in treburile zilnice, dar si aliment. Cum poate cineva sa gandeasca asa? Ei bine, poate! Vorbim despre o cultura construita de mii de ani, mii de generatii, construita pe baza unor principii si mai ales a unor conditii de trai (clima, regiune geografica etc). Sunt tehnici de supravietuire. Fiecare dintre noi ca popor ne-am adaptat cultura (inclusiv cea gastronomica) la ceea ce ne-a oferit mediul inconjurator. Sunt multe de discutat aici dar este un subiect atat de sensibil pentru mine su cred ca e cazul sa ma opresc aici.Sa ne intoarcem asadar la intamplarile interesante din Shenzhen.

Pot sa spun ca datorita faptului ca in orice tara din lumea asta exista o comunitate mai mica sau mai mare de chinezi, fiecare dintre noi ne putem considera un pic cunoscatori a culturii. Au fost multe momente cand m-am simtit ca in Dragonul Rosu din Bucuresti. Cine a fost cel putin o data acolo stie senzatia/ savoarea  despre care vorbesc. Pe toata perioada celor trei saptamani, din momentul in care am parasit hotelul ( asta insemnand in fiecare dimineata), m-am simtit obosita. De ce? Buna intrebare, m-am gandit mult la ea si iata ce raspunsuri am gasit:
1). Era poluare. Exact langa hotel se construia un zgaraie-nori. Nu va exagerez, munceau zi si noapte, 7 zile din 7. Cred ca despre asta v-am povestit deja. Dar ciudat era mirosul care venea de acolo.Mirosea a otel, dar intr-un alt mod decat il stiam eu. Era un miros acru, care iti dadea dureri de cap. Te ducea cu gandul la un otel falsificat, repordus prin cine stie ce tehnici proprii. Da, acolo, nici macar in fier/otel nu puteai avea incredere, d'apoi in ceea ce mancai.
2). Faptul ca nu cunosteam limba si totul imprejur era scris in acel alfabet imposibil de descifrat ma obosea teribil. 
3). Orasul este impanzit cu scutere, biciclete, biciclete electrice, motorete, triciclete etc sau  orice mijloc de transport cu doua , trei sau patru roti va imaginati sau nu. Asta nu ar fi o problema avand in vedere ca ar fi un haos daca toata lumea si-ar lua masina. Problema este ca nu stiu care sunt regulile de circulatie dar in practica se considerau dupa caz mijloace de transport sau pietoni.Adica, circulau cu lejeritate de pe strada pe trotuar si invers de nu stiai cum sa te feresti de ei. Aceasta permanenta grija sa nu dea unul peste mine ma epuiza. Nu va spun ca faceau si pe taxiul. Colega mea a incercat aceasta experienta si merita povestita  (promit ca va voi spune intamplarea ei).

Va las acum sa vedeti galeria foto. Sper sa va ajute sa va conturati o idee macar de baza despre ce inseamna China.






In acest local tip street food se pregateau faimoasele dumpling.


Aici vedeti ceva foarte interesant: oua fierte in ceai. Asa se si numeau: tea eggs. Stiti deja despre chinezi ca sunt mari iubitori de ceai asa ca sa nu va surprinda ca il folosesc peste tot.Nu am incercat acolo pentru ca nu mi-au inspirat incredere dar mi-am promis ca o sa incerc sa pregatesc acasa si am uitat. Promit sa incerc cat de curand si va voi spune cum au fost :D 



Aici vedeti din nou imagini odioase ale mancarii stradale. Imaginile au fost surprinse pe o strada faimoasa numita Dongmen, recomandata cu 4.5 stele pe Tripadvisor in topul a 10 locuri de vizitat in Shenzhen. Imaginati-va, recomandarile sunt 80% special pentru mancarea stradala, fiind un loc in special frecventat de localnici dar, judecand dupa Tripadvisor, se pare ca si foarte apreciat de turisti. Nu voi spune mai multe pentru ca eu sunt subiectiva ci va astept pe voi sa imi spuneti parerea. Si  poate  ma lamureste si pe mine cineva ce anume reprezentau lucrurile de mai jos...(gata, eu nu mai am alte comentarii) :) :) :)




















Vedeti mai jos un traditional joc in China care se joaca frecvent pe strada. Nu, nu este alba-neagra cum ati fi tentati sa credeti :)  Citeam udneva ca daca inveti sa il joci ai sansa sa comunici foarte bine  cu localnicii prin intermediul lui pentru ca asa cum vedeti il apreciaza si sunt foarte multi amatori peste tot.


Domnul se plimba cu o maimuta pe strada. Poate animal de companie, poate "angajat" (probabil o folosea pentru show-uri stradale)


O pisica legata la usa unui magazin. Asa ceva nu am mai vazut.



Din nou mancare...deja sunt obsedata!





 Aceasta statuie era sculptata intr-o piatra sau un fel de copac pietrificat. Era incredibila!






Domnul din imagine facea placinta. Si cu asta eu mi-am incheiat prezentarea pe ziua de azi. :) Concluziile le trageti si singuri! :)




 Viata E Fantastica si eu ma bucur enorm sa va regasesc rasfoind paginile blogului.

Intre timp am adunat multe povesti si mai ales fotografii minunate din locurile pe care le-am admirat in ultimul timp.Chiar daca nu am fost aici cu voi va pot asigura ca in mintea mea am comunicat si v-am povestit in permanenta lucruri interesante. Nu va mirati, v-am spus deja ca eu traiesc in propria lume dar ma intorc tot timpul si va povestesc lucruri de acolo :) Asa ca, va invit si pe viitor sa vedeti ce s-a mai intamplat in lumea mea.

Pe curand! :)