joi, 8 septembrie 2016

China:Cap.6 - Cu capul in nori

          Shenzhen, puntea de legatura dintre China si Hong Kong, un port comercial poate  fara egal in lumea asta. Un oras in continua concurenta cu Hong Kong dar mai ales cu el insusi. Printre lucrurile interesante pe care le-am mai facut aici a fost vizitarea unui bar cu vedere panoramica la etajul 99  a hotelului St. Regis. Mi s-au infundat urechile cand am urcat cu liftul. Am avut sentimetul  ca sunt in avion, iar judecand dupa priveliste, cred ca chiar eram in "avion". Barul avea un design modern, luxurios si unic. Vederea a fost impresionanta, fantastica. Ma uitam pe fereastra si credeam in prima faza ca vad Hong Kong-ul. Am oprit un ospatar sa ma conving ca ceea ce credeam este si real. Primul nu stia engleza iar al doilea mi-a spulberat imediat iluzia: ceea ce vedeam era chiar Shenzhen. Impresionat ( mi-am spus ca pentru sine )!Nu m-am asteptat! Ospatarul mi-a indicat apoi unde este Hong Kong-ul ( nu se vedea nimic deosebit) iar intr-o directie opusa mi-a indicat o cladire  de 125 de etaje care era ridicata dar inca nedata in folosinta. Era bineinteles cladirea care urma sa o detroneze prin maretia ei pe cea in care tocmai ma aflam. Cum ziceam, un oras intr-o  continua competitie cu el insusi  a carei finalitate nu o vad decat catre cladiri plutitoare si masini zburatoare asa cum numai in filmele SF vedem. Credeti-ma, viitorul este promitatori iar noi ramanem cumva in urma.Poate ca are legatura cu faptul ca ziua incepe in est, sau poate ... pot fi multi de "poate" dar ce este cert este ca lucrurile se misca si nu oricum ci cu o viteza ametitoare. Iar la baza acestei dezvoltari sta muuuuuuulta munca. Va amintiti cand va spuneam ca muncesc zi si noapte, 7 zile din 7.  Si inca nu am ajuns in Japonia. Acolo oare cum o fi?!?!?!?!? "Tara Soarelui Rasare" chiar cred ca trebuie sa fie un loc care pe noi, toti ceilalti ne-ar depasesi la nivel de perceptie. Totusi in China am realizat ceva ce pana atunci nu constientizasem: lumea asiatica este prin cultura ei o societate inchisa care pastreaza doar niste aparente datorita carora noi  nu vom reusi niciodata sa o cunoastem cu adevarat.

          Am trait acolo situatii pe care nici acum nu le inteleg.Si au fost multe. De exemplu, profesional vorbind, aveam zilnic discutii si cerinte  de la partenerii nostrii. Am constatat cu stupoare ca desi nu intelegeau ce vrem de la ei nu recunosteau niciodata acest lucru. Intotdeauna spuneau "da" la orice cerinta le adresai dar totul se oprea acolo. Noi plecam increzatori asteptand ca informatiile sa ne fie furnizate dar ... stupoare, nimic nu se intampla.Apoi reveneam la ei cu aceeasi cerinta si totul era ca si cum reluam procesul de la inceput. Am discutat apoi cu mai multi europeni care traiesc acolo de ani buni. In opinia lor, comportamentul partenerilor in aceasta situatie era inclinat catre a nu ne jigni, noi fiind considerati a fi musafiri iar pe musafiri niciodata nu ii contrazici. Senzatia mea este insa ca ne ignorau.Adevarul...? Probabil ca este undeva la mijoc. Ideea este ca noua europenilor ne va fi intotdeauna greu sa ii intelegem ( si atentie, aici nu vorbesc despre limba care este asa cum stim cu toti este imposibila). Si mai cred insa ca si reciproca este valabila.

         Dar, sa lasam acest gen de povesti pentru o alta postare :) 

         Intorcandu-ma la experienta mea au mai fost si alte cateva lucruri care m-au impresionat in mod deosebit in afara de vederea panoramica "wow". Inainte de a savura panorama de la bar am fost la un etaj superior la un restaurant italienesc rafinat - Elba (pentru clarificare, barul era la etajul 99 iar restaurantul la 100). Restaurantul insa nu era creat pentru view. Era cumva la "mansarda cladirii" astfel incat nu aveai acces pe margine neavand posibilitatea sa privesti in jos. Acolo, am fost servita de o ospatarita blonda care mi-a vorbit in limba rusa. Sunt confundata cu rusoaicele aproape peste tot pe unde ma duc. In seara aceea, ca un bonus al infatisarii mele, purtam mandra o "poseta" de panza cu o matrioska cusuta pe ea achizitionata in Moscova. Ospatarita, rusoaica la randul ei, a recunoascut imediat matrioska  si a fost atat de convinsa ca sunt rusoaica incat nu a mai avut rabdarea de a ma intreba ci mi-a vorbit direct in limba rusa. Va dati seama ca eu nu stiu nimic in aceasta limba motiv pentru care figura mea contrariata ii deruteaza rau pe toti cei care ma confunda. Asa s-a intamplat si de data asta numai ca surprinderea a fost de ambele parti. Nici eu nu ma asteptam sa intalnesc o rusoaica care lucreaza in China. De obicei rusii pe care ii intalnesc in calatoriile mele sunt cei care dispun de resurse materiale parca nelimitate si impresioneaza prin opulenta lor. In final, i-am explicat rusoaicei ca este adevarat ca eu nu sunt din Rusia dar "poseta" mea este :) , asa ca ne-am amuzat amandoua de situatie. 

          Mi-a placut atat de mult in acest bar incat m-am reintors intr-o alta zi. Numai ca, surpriza, nu mai era nici o vedere deoarece ne aflam efectiv deasupra norilor. La acest aspect chiar nu m-am gandit! Abia dupa, am realizat ca prima zi cand am fost acolo am avut noroc de o zi senina. Altfel, acum v-as fi aratat doar fotografii "cu capul in nori" :D Sfatul meu asadar pentru atunci cand veti vizita un astfel de loc este sa verificati  inainte conditiile meteo sau pur si simplu, cerul. Este mai important decat va imaginati.

           Va invit acum si pe voi sa va bucurati de vederea de la etajul 99 a hotelului St. Regis (442 m), unul dintre cele mai inalte 10 hoteluri din lume (informatii despre celelalte 9 gasiti aici)

          Primele trei fotografii sunt de la barul 360º cu vedere panoramica al etajului 32 din hotelul Shangri-la tot din Shenzhen, Futian.Asa veti putea face comparatie intre vederile celor doua locatii, intre ce inseamna etajul 32 si etajul 99 :)










Asa cum bine exprima si fotografia de mai jos  ma simteam ca parca am atins Everestul :) , ca am ajuns deasupra lumii ( si eram "doar" la 442 m)  :) Minunat sentiment!













Pe curand,dragii mei! Va astept la urmatoarea intalnire cu muuuulte povesti. Zilele trec iar eu adun povesti in fiecare dintre ele. Poate ca la un moment dat chiar o sa scriu o carte :)  Stiu, stiu, tintesc prea sus (veti spune multi dintre voi) dar...stiti ceva? asa am fost toata viata mea. Nu voi inceta nicioadata sa tintesc sus. Ca doar, v-am spus deja ... Viata E Fantastica! :D Totul este posibil daca iti doresti cu adevarat! Nu incetati niciodata sa visati si mai ales sa luptati pentru visurile voastre! :)

Viata E Fantastica!

2 comentarii:

  1. Savuroasa intalnirea cu rusoaica, cred ca o poza cu ea sau cu poseta care a condus la discutia in limba rusa, erau interesante. Insa toate celelalte detalii surprinze in vorbe si imagini sunt fantastice, ca tine! te pupic

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc mult pentru feedback Mimisa!Da,sunt absolut de acord cu tine ca o fotografie cu rusoaica sau cu "poseta" ar fi fost binevenita.Promit insa ca, cel putin "poseta", va aparea la un moment dat in prim plan pe blog :D Pupici zapaciti!

    RăspundețiȘtergere

Patrunde in Lumea Mea Fantastica si spune-ti parerea! :D